? Calea ferată Brad – Deva | Centrul de Informare Turistica Luncoiu de Jos, jud. Hunedoara
Close
Acest site nu reprezinta pozitia oficiala a Uniunii Europene
antet
english version versiunea romana

Calea ferată Brad – Deva

Ne gasiti aici / Atractii turistice / Trasee turistice / Evenimente / Guestbook / Contact

HARTA INTERACTIVĂ

Calea ferată Brad – Deva (cu prima staţie la Dealul Fetii).

Construcţia liniei a fost începută în timpul celui de al doilea război mondial, în anul  1940, folosindu-se  ca forţă de muncă evreii, apoi cu prizonieri de război sovietici.
Construcţia liniei de cale ferată a pus în faţa specialiştilor multe probleme de ordin tehnic şi în anul 1946 lucrările au fost abandonate. Aceste lucrări au fost reluate în 1979 şi finalizate opt ani mai târziu, astfel încât, la ora 12,25, în data de 11 decembrie 1987, din gara Deva pornea primul tren spre Brad. Din nefericire, zece ani mai târziu această linie s-a închis şi în decursul anilor a fost dezafectată, motivându-se instabilitatea terenului în mai multe puncte de pe traseul amintit. Viaductele rămase, ca şi tunelurile, conferă peisajului o ambianţă « retro » plină de nostalgie şi povestiri interesante.

SONY DSC

Viaduct Luncoiu

SONY DSC

Viaduct Cernele

SONY DSC

Viaduct Luncoiu

SONY DSC

Viaduct Cernele

_DSC9132

Viaduct Cernele















Povestea monumentului soldaţilor sovietici. Este aşezat pe culmea unui deal de lângă sat, unde au fost îngropaţi, într-o groapă comună,  prizonierii de război sovietici, morţi în lagărul de la Luncoiu de Jos. Erau, de fapt,  prizonierii cu care s-a continuat construcţia căii ferate Brad – Deva în timpul regimului Antonescu. Monumentul a fost ridicat prin anul 1960 de către autorităţile vremii. Pe feţele monumentului se găsesc două înscripţii “Aici au fost înmormântaţi ostaşii sovietici ucişi mişeleşte în perioada dictaturii antonesciene (1941 – 1943)” şi “Glorie veşnică eroilor sovietici care s-au jertfit pentru eliberarea patriei noaste”… Adevăruri spuse doar pe jumătate, pentru că autorităţile comuniste nu puteau recunoaşte existenţa unor lagăre de muncă forţată pentru prizonierii sovietici, iar ulterioara prietenie româno – sovietică din anii construcţiei socialiste nu “cadra” cu atrocităţile săvârşite împotriva prizonierilor ruşi din lagăre. Ba, mai mult, monumentul a fost folosit mulţi ani la rând drept cadru solemn în care erau primiţi elevii în rîndurile pionierilor şi “uteciştilor”. Cum s-a mai spus, monumental indică doar locul fostei gropi comune, pentru că, la scurt timp de la înălţarea lui, după cum îşi mai amintesc bătrânii, o delegaţie a Armatei Roşii a venit, a căutat osemintele prizonierilor şi le-a transferat în fosta Uniune Sovietică.

_DSC9122 _DSC9119 _DSC9118